Impacare…

Trecusera aproape 3 luni de cand nu a mai dat niciunul semne de viata. Si aproape un an de cand nimic nu mai fusese la fel intre ei. Ea pusese piciorul in prag spunand ca nu mai are rost. El a trecut peste acea fasie de viata fara rost, in care lacrimile ii sunt singurele surse de caldura. Acum statea in bucatarie singur si isi gatea cu zambetul pe buze … si teribil de linistit. In fundal televizorul mergea pe VH1. Fredona ultima piesa pana la ultimul cuvant … apoi deodata tresari.. Smokie - Stumblin’In … Fusese piesa lor. Intr-o clipa un val imens de imagini ii scufundara retina in trecut. Ii trecura prin fata ochilor ziua cand s-au cunoscut. Noaptea in care se impacasera prima oara si se plimbasera in centrul micutului orasel ca la un moment dat sa o ridice in brate si sa o sarute ca si cand nimic nu i-ar mai fi despartit. Isi aminti noptile in care se strecura in camera ei, sarind gardul si luptanduse cu cainii sa nu faca zgomot, iar ea il astepta cu radioul pornit, fumand intinsa pe pat intr-un furou transparent. Il ruga sa-i faca mereu masaj.. si lasa furoul sa cada lasand la iveala pielea fina si parfumata. Iar el ii masa fiecare muschi, incepand cu spatele si pana la degetele de la picioare ca apoi sa faca dragoste ca nebunii iar el dimineata la 5 sa fuga cateva strazi mai incolo in camera lui sa nu fie prinsi.. Isi aminti cum ii pregatea cada plina cu apa fierbinte si spuma, isi aminti cat se straduise … iar acum totul era cenusa unui foc stins. Mai mocnea in el izul de idealuri arse, sperante naruite si pagini de viata ce ard pastrand totusi literele pana la prima rafala de vant ce spulbera tot ce a fost. Se intreba daca a gresit atat de mult ? se intreba de ce nu a mers ? de ce nu a fost sa fie ? cauta raspunsuri.. dar trecuse.. Apoi brusc puse mana pe telefon si scrise tremurand un mesaj: Mi-e dor de tine ! Surprinzator veni raspunsul in cateva minute: Si mie ! nu vrei sa iesim la o cafea ? Nu stia daca sa o ia ca un semn bun ? ca o prelungire a unei agonii sau pur si simplu ca pe o petala de bucurie, din corola unei flori pe care o sadise acum multa vreme. Se intalnira in locuri unde deunazi se plimbau amandoi. Intrara intr-un bar unde nu aveau obiceiul sa stea prea mult. El comanda o sticla de vin si statura cateva minute vis-a-vis unul de celalalt povestind despre viata fiecaruia, despre ce era nou si despre ce facuse fiecare in timpul in care nu se vazusera. A doua sticla de vin a sosit cand ei erau deja pe aceeasi bancuta, si odata cu un cuplu de prieteni din orasul lor care ii stiau impreuna de multa vreme. El le spuse ca de fapt nu mai erau impreuna ci s-au despartit de ceva vreme desi o strangea de mana pe sub fata de masa. Intr-un final o saruta ca si cand ar fi trait o viata pt sarutul acela. Cat de mult il asteptase. O stranse in brate si ii sopti la ureche cel mai cald Te Iubesc din cate spusese vreodata. In suflet era constient ca senzatia asta minunata nu va dura multa vreme… o cunostea si stia ca apreciaza romantismul dar sangele ii fierbea de libertate si avea perioade cand nimic nu era ok. Isi alunga gandurile negre si isi spuse ca trebuie sa se bucure de fiecare clipa. (…) Se suira in primul taxi parcat la iesirea din complexul studentesc si pornira la drum. El statea in aceeasi mansarda veche cu iz de carti vechi ea nu foarte departe, dar el cobora primul din taxi. Ajunsera in fata blocului vechi si el o saruta.. apoi ii spuse ca daca vrea poate sa urce. Ea nu raspunse nimic ci doar inchise ochii. El cobora si se astepta ca masina sa plece. Auzi portiera si salutul taximetristului in spate in timp ce deschidea usa de la intrarea in cladire. O lua de mana si urcara. Facu focul in soba de teracota apoi facura dragoste nebuneste… dimineata el deschise ochii si o privi cum doarme ! ii placea atat de mult sa o priveasca linistita si adormita. Zambi fericit ca e langa el. O lua in brate si adormi multumit…